Barometrul de consum cultural 2022: reîntoarcerea către cultură din confortul casei; neîncrederea în presă și în comunitate

Pe 28 octombrie, în cadrul Festivalului Național de Teatru, s-a lansat Barometrul de consum cultural 2022, într-un eveniment special, care a marcat cea de-a 18-a ediție. Un program de cercetare longeviv, cu un caracter unic, dezvoltat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Această ediție a barometrului reflectă tendințele de consum cultural în spațiul românesc post-pandemie, într-un an de revenire, refacere și readaptare la noua normalitate. Prin comparație cu anul 2019, procentele și cifrele indică scăderi ale activităților întreprinse de români, însă există perspectiva egalării sau chiar a depășirii statisticilor de atunci, după ce va fi realizată analiza anului în curs.

La evenimentul de lansare, găzduit de ARCUB, au participat: Carmen Croitoru, director general al INCFC și co-realizatoare a studiului, Anda Becuț-Marinescu, director de cercetare și co-realizatoare a studiului, Janina Sitaru, secretar de stat pentru relații interinstituționale, Dan Jurcan, director de cercetare INES, Aura Corbeanu, vicepreședinte Uniunea Teatrală din România și prof. Andrei Țăranu, prodecanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.

Studiul reprezintă un sondaj de opinie desfășurat la nivel național și include un eșantion de aproximativ 1000 de persoane, cu reprezentativitate de 95% și un nivel de încredere +/- 3%, a explicat Anda Becuț-Marinescu.

În deschiderea prezentării, Janina Sitaru, secretar de stat pentru relații interinstituționale, a vorbit despre relevanța barometrului în contextul unei priviri de ansamblu la nivel național: „Cu ajutorul noilor tehnologii, cultura a devenit mai accesibilă. Și am văzut că a crescut consumul de filme, dar și de muzică. Oamenii își doresc să exploreze cultura într-un mod care se adaptează stilului lor de viață și preferințelor lor. De aceea demersul este unul important în context național și se înscrie într-un efort european de calibrare a axelor culturale la nivelul sectoarelor culturale și creative. Închei cu îndemnul de a folosi acest barometru nu doar ca un instrument de măsurare, ci ca mijloc de a ne raporta mai bine la evoluția noastră culturală atât în plan individual, cât și național.”

Coordonatoarele studiului, Carmen Croitoru și Anda Becuț-Marinescu, au început prezentarea structurii barometrului prin punctarea modului în care demersul se poziționează față de decidenți (Ministerul Culturii și autoritățile locale), față de instituțiile producătoare, pe care le consideră parteneri imparabili în această discuție, și față de beneficiari, pentru că este singura sursă care oferă o astfel de perspectivă amplă.

„Un capitol important al barometrului urmărește să antreneze critica de specialitate, care are un rol major în construirea gusturilor estetice și orientarea consumului. Creatorii și profesioniștii se uită cu mare interes pentru că încearcă și ei să se apropie de nevoile și interesul beneficiarilor. Însă în centrul acestor interese se află politicile, strategiile și cadrul legislativ. Din perspectiva noastră, atenția și respectul față de cultură echivalează atenția și respectul față de cetățeni. Cultura construiește și orientează cetățeni, îi face mai activi și mai utili societății.” a declarat Carmen Croitoru.

Directorul INCFC a mai punctat faptul că festivismul pe care îl îmbrățișează cu atâta ușurință sistemul cultural românesc în prezent generează produse de slabă calitate. Atât instituțiile publice, cât și cele private și televiziunile promovează un divertisment excesiv. Le revine tuturor reprezentanților acestor entități responsabilitatea de a-și asuma o direcție educațională, mai ales pentru televiziune pentru că 97% din populația României se uită la televizor.

Principalele modificări punctate de coordonatorii studiului au fost:    

• Comparativ cu anul 2021, se păstrează intențiile de participare și dorința de revenire în spațiile publice de cultură, trendul fiind unul ascendent, însă fără să ajungă la nivelul de consum din 2019.
• Există o orientare evidentă pentru online și spațiul non-public. Cei care au descoperit consumul de cultură în spațiul casnic și individual, renunță la obiceiul de consum direct, în sala de spectacol, pentru că presupune deplasare de la domiciliu.
• Segmentul de vârstă 18-35 ani acționează mai mult și merge mai mult în spațiu public, pentru că are nevoie și de acest tip de socializare intermediată de cultură.
• Există scăderi mari pe foarte multe cifre de consum, mai puțin o tendință permanentă de creștere a vizitării obiectivelor de patrimoniu. Asta înseamnă că în sfârșit în conștiința publicului din România patrimoniul și-a câștigat un loc, o importanță.

Comparațiile dintre ediția din anul 2022 a Barometrului de consum cultural și cea din anul 2019 evidențiază la nivelul consumului cultural non-public următoarele:

• O creștere a consumului de muzică de la 85% cel puțin o dată pe an în anul 2019 la 96% în anul 2022.
• O creștere a consumului de programe TV de la 92% cel puțin o dată pe an în anul 2019 la 97% în anul 2022.
• O scădere a practicilor de lectură a cărților (în general) de la 61% cel puțin o dată pe an în anul 2019 la 56% în format tipărit, respectiv 28% în format electronic, în anul 2022.
• O creștere a utilizării internetului de la 70% cel puțin o dată pe an în anul 2019 la 85% în anul 2022.
• O creștere a utilizării internetului pentru cumpărarea de cărți, CD-uri, bilete la teatru, bilete la evenimente culturale etc. de la 16% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 26% în anul 2022.
• O creștere a utilizării internetului pentru vizionarea de filme sau programe TV difuzate online (Netflix, HBO GO, Voyo etc.) de la 37% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 51% în anul 2022.
• O creștere a utilizării internetului pentru reţele de socializare de la 79% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 88% în anul 2022.

La nivelul consumului cultural public, diferențele dintre anul 2019 și anul 2022 sunt următoarele:

• O creștere a vizitării unui monument istoric sau un sit arheologic de la 45% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 59% în anul 2022.
• O scădere a participării la spectacolele de teatru de la 29% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 20% în anul 2022.
• O scădere a vizionării de filme la cinematograf de la 35% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 26% în anul 2022.
• O scădere a mersului la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărți de la 28% cel puţin o dată pe an în anul 2019,la 17% în anul 2022.
• O scădere a vizitării unui muzeu, expoziție sau galerie de artă de la 38% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 30 % în anul 2022.           

O observație care ar trebui să devină o alertă pentru reprezentanții sectorului cultural este legătura dintre consumul de cultură și participarea democratică. Viața activă a comunităților, cu precădere a celor urbane, poate fi foarte ușor acaparată de activități care impun acțiunea – mersul la serviciu, la școală, la cumpărături etc. – acțiuni din care este eliminat actul reflexiv. Însă, în acest punct, intervine consumul de cultură, provocând o suspendare din acest cotidian și devenind o sursă motivațională pentru fiecare individ. Avantajele consumului de cultură rezidă în faptul că acesta produce deconectarea necesară, îmbogățind totodată, prin metafore sau conexiuni, și un univers personal semnificativ simbolic.

Barometrul evidențiază și o legătură între preferința respondenților pentru libertate și siguranță ca valori democratice și consumul cultural non-public. Ar trebui, poate, să reprezinte un semnal de alarmă faptul că un procent de 68% dintre respondenți preferă siguranța în detrimentul libertății (32%).

„Cred în acest studiu, fără de care, la nivelul conceptului unui eveniment cultural, nu putem avansa și dezvolta. Festivalul Național de Teatru 2023 vine să dovedească legătura extraordinară dintre zonele creative ale României pentru că este o platformă națională. Vă confirm faptul că publicul a început să intre în sălile de spectacol. Publicul din București, și nu numai, este un public educat, care se comportă frumos, care are reacție. Libertatea de exprimare în spațiul creativ românesc există. Diplomația culturală fără evenimentele noastre – care trebuie să fie de calitate – fără teatre, fără muzee, fără expoziții, fără cercetările celor tineri, fără muzică, fără toată zona de multimedia, fără noile zone de comunicare, nu există. Dorim să fim susținuți de politicile culturale, iar Festivalul Național de Teatru a fost asumat de Ministerul Culturii ca proiect strategic. Nu a fost un demers ușor, dar avem nevoie să fim recunoscuți. În cadrul FNT avem o componentă educativă – au fost artiști din București și din țară – care au lucrat în opt licee și școli, folosind teatrul ca instrument educațional. Cred că împreună, cei care suntem extrem de atenți la zona legislativă, zona culturală este capabilă să își asume misiunea. Împreună vom putea să construim pentru următorii ani proiecte care să servească scopului pentru care existăm.” a adăugat Aura Corbeanu, vicepreședinte UNITER.

Pe lângă problematica direcției educaționale, studiul semnalează faptul că există o lipsă generală de încredere în comunitatea din jurul individului. Participanții la sondaj au afirmat faptul că au cea mai mare încredere în membrii familiei (91%), apoi în oamenii pe care îi cunosc personal (56%) și abia la final în cei din comunitatea de proximitate (38%). Rezultatele sunt un indicator al faptului că persoanele care participă la activități culturale cu caracter public și non-public manifestă un nivel mai ridicat al încrederii sociale în raport cu toate categoriile menționate. Acest lucru se reflectă și în procentul celor care aparțin unor comunități, alături de care dezvoltă diferite activități, așa cum reiese din graficul următor:

În același timp, barometrul indică dorința oamenilor de a se informa din presă, însă la momentul actual aceștia nu au încredere în știrile distribuite pe oricare dintre canalele de informare. 75% dintre participanții la sondaj fie au încredere puțină, fie deloc, iar un procent de 25% declară că are mai mare încredere în informațiile de pe rețelele de socializare și distribuite de rude sau prieteni.

Cu toate că trendurile de consum cultural ale anului 2022 indică scăderi consistente, mai ales în privința mersului la teatru (80% dintre români nu merg niciodată), specialiștii prezenți la evenimentul de lansare au oferit o perspectivă pozitivă pentru anul curent. Multitudinea și diversitatea evenimentelor culturale din 2023, precum și procentul mare de vânzare al biletelor sunt indicatori ai unei prezențe crescute a publicului. Rămâne de confirmat sau infirmat această observație în următorul studiu.

Barometrul de consum cultural 2022 poate fi consultat și descărcat aici.  

Felicitări întregii echipe INCFC pentru realizarea acestui instrument extrem de util pentru întreg sectorul cultural!

KroniKool.ro - all rights reserved | 2022